Cum construim o rasadnita - detalii de la profesionisti

Semnanatul pentru obtinerea rasadurilor se face in ianuarie si pana la sfarsitul lunii februarie. Pana recent rasadnita se facea pe pat cald din gunoi de grajd, insa imposibilitatea( si comoditatea pe de alta partea) i-a determinta pe fermieri sa treaca la un alt nivel si anume la patul cald cu rezistente electrice care in decursul a 5 ani si-a dovedit eficienta din mai multe puncte de vedere: in primal rand comoditate iar in al doilea rand din cauza controlului facil al micro-climatului din rasadnita.

In cele ce urmeaza vom expune detaliat modul de contruire a unei rasadnite: suspendata sau la sol, ce fire sa folositi : bulgaresti sau coreene, ce substrat: nisip , turba sau pamant si nu il ultimul rand ce termostat folosim?

In mare parte exista 2 tipuri de rasadnite: suspendate si direct pe sol. Daca cunoasteti si alte tipuri de rasadnite in functie de amplasament sunteti bineveniti sa ne lasati un comentariu.

Din experienta noastra, cele mai reusite rasadnite sunt celea suspendate construite pe un suport de lemn.

Si in primul si in al doilea caz partea de jos a rasadnitei ar trebui bine izolata prin amplasarea placilor de polistiren expandat de minim 5 cm. In cazul rasadnitelor construite direct pe sol este indicat ca peste polistiren sa puneti folie de aluminiu care are proprietatea de reflecta razele infrarosii astfel caldura este radiate catre radacina plantei.

Urmatorul pas este sa puneti un rand de folie peste care sa puneti substrat de minim 3 cm pentru a va asigura ca firele nu topesc polistirenul sau folia.

Urmeaza intindere firelor rezistentei electrice.

Un aspect foarte important e sa intindeti firele mai apropiate unele de altele pe margini si la distante mai mari odata ce inaintati cu ele spre mijlocul rasadnitei. Puteti incepe cu 6cm intre primele 2 randuri si mari treptat distanta intre fire pana la 20cm odata ajunsi spre centrul rasadnitei. Firele trebuie intinse in paralele cu latura cea mai lunga a rasadnitei.

Atentie insa: daca rasadnita este prea mica, puteti intinde firele la distanta minima de 3cm. Firele nu trebuie sa se intersecteze, nu trebuie scurtate si nu trebuie facute bucla.

Peste fire ar trebui sa puneti acum 10-12 cm de substrat. Si asta tocmai in ideea de  a inmagazina cat mai multa caldura in subtrat si a delimita contactul firelor si a masei de aer din rasadnita, distanta optima fiind aia mentionata anterior. In caz contrat pierderele de caldura sunt foarte mari si firul nu mai e atat de efficient in incalzirea substratului.

Multi colegi de ai nostri ne-au comunicat ca in primele 12-15 ore instalatia de incalzit rasaduri functioneaza non-stop. Acest lucru se intampla deoarece substratul are temperatura foarte joase, uneori sub zero grade, de aceea are nevoie de ceva timp pentru a ajunge la temperature setat de potentiometru termostatului.

Ce termostat alegem?

Aici nu avem prea  multe optiuni: termostat mecanic ambiental si termostat professional pentru rasaduri cu sonda de temperatura. Haideti sa vedem care e diferenta majora intre aceste 2 termostate.

Dupa cum am spus si mai sus: unul este ambiental – deci citeste temperature din aer si altul , cu sonda de temperatura – citeste efectiv temperatura din substrat.

Folosind un termostat mecanic nu veti putea controla prea mult temperatura din sol. Astfel cablu folosit se poate incinge pana la temperature de peste 70 grade Celsius. Ce inseamna asta? Pai inseamna stres pentru semintele abia germinate, temparturi mult peste ce pot suporta ele si rascoacerea cablului dupa o singura luna de utilizare. La sfarsit de sezon cablul arata de parca e “ros” de soareci.

Termostatul profesional cu sonda de temperatura in schimb are proprietatea de mentine temperatura in sol atat cat este reglata din potentiometru. Nu depaseste temperatura de 40 grade celsius sub nici o forma. Drept rezultat cablul tine mai mult iar consumul de curent scade de cel putin 3 ori. Odata incalzit substratul , termostatul profesional are rol de mentinere temperatura , prin cuplarea si decuplarea circuitului, iar timp efectiv de functionare este de aproximativ 10-15 minute intr-o ora. Ca si cifre: pentru o instalatie de 3kw, consumul efectiv este de 750W ora( adica in jur de 40 bani pe ora).

Cu ce acoperim rasadnita?

Consumul variaza si el in functie de temperatura de afara de aceea este foarte important cum conservam energia termica. Cel mai indicat e sa puneti un rand de folie termica de cel mult 40 microni( folie termica cu aditiv IR – aditiv ce are proprietatea de a reflecta razele infrarosii si de a conserva energia termica) peste care,in functie de perioada anului,trebuie  sa mai puneti 2 -3 straturi de agril(folie microporoasa) de densitatea de 23g/mp.

Atentie si aici, pe timp de zi  folia microporoasa de tip agril se da la o parte pentru e permite razelor ultraviolete sa patrunda in rasadnita pentru a declansa procesul de fotosinteza si de asimilare de azot pentru ca plantele sa creasca uniform si viguroase cu sanse foarte mari de supravetuire la repicare.

Substratul pentru pat cald este important si el

Cand vine vorba de rasadnita cu rezistenta electrica , foarte important e sa alegem substratul in care vor creste rasadurile. Din start excludem pamantul sau gunoiul de grajd, fiind purtatori de virusi si bacterii, substratul de genul asta fiind mediul in care se dezvolta cel mai bine.  Ulterior bolile din pamant sau gunoi de grajd trec la planta, avand din start o planta bolnava cu sanse injumtatite de supravetuire.

Recomandat ar fi sa folositi turba pentru rasaduri cu grad ridicat de fosfor pentru a facilita dezvoltarea unei radacini cat mai viguroase. Apare dilema pretului insa, turba fiind destul de scumpa.

In mare parte se apeleaza la nisip, cel putin pentru stratul de desuptul firelor, aia 3 cm de subtrat mentionati mai sus. Urmatorul strat ar trebui sa fie turba in care rasadul o sa isi dezvolte efectiv radacina.

Din recomandarile multor ingineri horticoli, ultimul strat de aproximativ 1 cm ar trebui sa fie tot nisip din urmatorul punct de vedere: permiabilitatea nisipului la razele infrarosii si ultaviolete este foarte mare asa ca lumina solara parunde fara impedimente catre samanta facilitand germinarea, drept rezultat samantele germineaza unifor si mai repede. De asemenea nisipul impiedica formarea "verdelui de balta", planta care apare in urma irigarii in exces.

Cu totul si cu totul altfel sta treaba cand vine vorba de pat pentru radaduri facute direct in alveole. , substratul trebuie sa fie integral din nisip.Masa de nisip odata incalzita mentine si transmite caldura foarte eficient catre alveole.

Ce cablu alegem?

Si aici nu prea avem optiuni. Sunt 2 variante de cabluri: bulgaresc si coreean.

Cel bulgaresc este preconizat pentru incalzirea in pardoseala si are un consum mai re mare de 1600W pentru 100m , adica 16w/m. Invelisul este ceva mai casant si nu prea rezista in timp.

Cel coreean este prevazut express pentru rasadnite, consum de 1000W la 120m lungime sau 8w/m. Invelisul este din poliuretan si rezista la temperaturi inalte si la umiditate ridicata. De asemenea cablul coreean nu este casant la schimbul brusc al temperaturii, avand o durata de utilizare de cel putin 3-4 ani.

Mai jos va vom prezenta un tabel comparativ cu cele 2 cabluri in speranta ca veti face cea mai buna alegere

In urma analizei tabelului de mai sus putem trage cateva concluzii:

1. Randamentul incalzirii unui metru patrat de rasadnita este mai mare in cazul cablurilor coreene, de doar 9.5 RON pe luna pentru fiecare metru patrat de rasadnita sau pentru 1000 fire de rasad

2. Economie substanatiala la energia electrica, intr-o luna de zile acoperiti costurile de achizitie a cablului bulgaresc care erau initial cu cca 80 RON mai mari . Puteti economi in aceleasi conditii de mediu  cca 85 RON, castigati 2mp de rasadnita incalzita sau alte 2000 de fire de #rasad

 IMPORTANT! Pentru rasadnitele montate pe pamant, randamentul kit-urilor scade dn cauza pierderilor de caldura. La montatrea cablurilor ar trebui luat in calcul o suprafata de 12mp pentru cablu de  1000W si  9mp pentru cablul de 1600W.